Cea de-a treia întâlnire regională cu stakeholderii din România

OIR PECU București-Ilfov a organizat, în data de 13 octombrie 2026, cea de-a treia întâlnire regională cu stakeholderii din România în cadrul proiectului QUEEN – Quality Apprenticeships for Evolving Labour Needs, finanțat prin Programul Interreg Europe. Evenimentul, organizat la Hilton Garden Inn București, a reunit 20 de reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului academic, școlilor, colegiilor și universităților, precum și ai mediului economic, furnizorilor de educație și formare, organizațiilor neguvernamentale și altor actori relevanți implicați în dezvoltarea și promovarea uceniciei în România.

Sub tema „Ucenicia – accelerator al meseriilor viitorului”, întâlnirea și-a propus să identifice, alături de participanți, competențele și mecanismele prin care coordonatorii de ucenicie/tutorii/mentorii pot sprijini pregătirea unei forțe de muncă adaptate schimbărilor economice, tehnologice și de mediu care modelează piața muncii viitorului.

În deschiderea evenimentului au fost prezentate proiectul QUEEN și principalele rezultate obținute până în prezent. Participanții au continuat cu o sesiune interactivă consacrată standardelor internaționale privind uceniciile de calitate, explorând criteriile EFQEA și principiile Recomandării ILO nr. 208/2023. Prin intermediul exercițiilor și discuțiilor facilitate, participanții și-au consolidat înțelegerea acestor cadre de referință și a relevanței lor pentru dezvoltarea sistemelor de ucenicie. Această sesiune s-a înscris în demersul fiecărui partener QUEEN de promovare a primului modulul de Capacity Building, o inițiativă menită să creeze o înțelegere comună a standardelor pentru ucenicia de calitate, pentru a dezvolta și consolida competențe împreună.

Un moment important al întâlnirii l-a reprezentat prezentarea „Ecosistemul competențelor pentru meseriile viitorului”, susținută de Andreea Paul (Conf. Univ. Dr., ASE, REI); aceasta a evidențiat, printre altele, impactul modelului SMAC (Social, Mobile, Analytics, Cloud) asupra transformării pieței muncii și necesitatea dezvoltării competențelor viitorului, necesare pentru adaptarea la digitalizare, automatizare și noile cerințe economice.

În cadrul următoarei discuții de grup interactive, participanți au explorat modul în care ucenicia poate pregăti forța de muncă pentru viitor.

Lucrând în grupuri, aceștia au identificat principalele provocări pentru ucenicia viitorului: Schimbarea rapidă a competențelor cerute pe piața muncii; Impactul inteligenței artificiale și al automatizării asupra forței de muncă; Implicarea insuficientă a angajatorilor; Numărul redus de coordonatori de ucenicie/ tutori/mentori pregătiți pentru formarea la locul de muncă; Percepția nefavorabila asupra atractivității uceniciei; Neconcordanța dintre oferta de formare și nevoile pieței muncii; și au propus soluții pentru depășirea acestora: Actualizarea periodică a programelor de ucenicie și integrarea competențelor digitale, verzi; Dezvoltarea competențelor de utilizare a tehnologiilor AI, a gândirii critice, creativității și capacității de adaptare; Crearea de stimulente financiare, simplificarea procedurilor administrative și promovarea beneficiilor uceniciei; Implementarea unor programe de formare continuă și certificare pentru coordonatori de ucenicie/ tutori/mentori; Campanii de promovare, exemple de succes și activități de orientare în carieră pentru tineri și părinți; Consolidarea colaborării dintre angajatori, furnizori de formare și instituțiile de învățământ. De asemenea, au identificat și competențe critice necesare viitorilor angajați: Adaptabilitate, Rezolvarea problemelor, Gândire critică, Învățare continuă, Alfabetizare digitală, Utilizarea instrumentelor AI, Competențe verzi; precum și competențe de care au nevoie coordonatorii de ucenicie/ tutorii/mentorii: Adaptabilitate și învățare continuă; Mentorat și coaching; Competențe digitale și utilizarea AI în învățare; dar și mecanismele esențiale uceniciilor viitorului în România: Plan individual de învățare; Evaluare bazată pe competențe; Feedback regulat; Proiecte reale de lucru; Mentorat structurat; Mobilități; Platforme digitale de învățare; Sisteme robuste de monitorizare, evaluare și asigurare a calității.

Apoi, participanților le-au fost prezentate două modele de bune practici în ucenicie, din România: Competențe în acțiune – Un model de ucenicie de succes prin cooperare școală-afaceri și și Finlanda: Academia de Previzionare din Sud-Vestului Finlandei: Orientarea Regională a Competențelor și Alinierea Educației cu Pieței Muncii

Pornind de la elementele de succes identificate, aceștia au discutat și au formulat propuneri de măsuri menite să consolideze rolul uceniciei ca accelerator al meseriilor viitorului: Consolidarea colaborării dintre angajatori, furnizorii de formare, instituțiile de învățământ și autoritățile publice; Identificarea și anticiparea competențelor necesare pentru sectoarele emergente și meseriile viitorului; Derularea de campanii de informare și orientare în carieră pentru promovarea uceniciei în rândul tinerilor și adulților; Extinderea sprijinului financiar pentru angajatorii care organizează programe de ucenicie; Utilizarea platformelor digitale și a instrumentelor de inteligență artificială pentru învățare.

Evenimentul a confirmat interesul crescut al stakeholderilor pentru dezvoltarea unor sisteme de ucenicie capabile să răspundă provocărilor viitorului și să contribuie la reducerea decalajelor dintre educație și piața muncii. Discuțiile au evidențiat importanța investițiilor în competențe, a consolidării rolului coordonatorilor de ucenicie și a promovării unor mecanisme de învățare flexibile și orientate către evoluția nevoilor economice.